Nu mai țin minte dacă a fost dragoste la prima vedere sau ceva ce am învățat să apreciez și să admir în timp, cert este că sunt înnebunit după biciclete. Nu am avut multe, numai vreo 4, de la primul Pegas, pe când nici nu știam încă să tastez, la creatura cu care mă plimb zilele astea și care nu mai are idei cum să-mi facă felul, fiecare însă marcând câte o perioadă din viața mea și însemnând ceva cu totul și cu totul deosebit pentru mine. De ce-mi plac atât de mult? Pentru ceea ce-mi oferă.
Pentru mine bicicleta este ideală când trebuie să ajungi dintr-un punct A într-un punct B care nu-s chiar față în față. Îți oferă o poziție de călatorie comodă și te ajută să ajungi la destinație mai repede decât pe jos. Dar, spre deosebire de ceva motorizat, bicicleta nu face totul pentru tine, trebuie să parcurgi drumul prin forțe proprii. Ea doar îți oferă un sprijin, un ajutor să atingi mai repede și mai ușor ceva ce ești capabil să faci și singur, și astfel nu-ți răpește satisfacția unei realizări personale; dimpotrivă, îți oferă posibilitatea de a ajunge mai departe decât ai putea vreodată singur. Iar pentru cine se încumetă să o ia la un drum mai lung, experiența va fi garantat una memorabilă.
Dar o bicicletă nu este o simplă unealtă. Și cu un ciocan poti face (și desface) lucruri de care nu te-ai putea atinge cu mâinile goale. Pe lângă faptul că trebuie să ai grijă să alegi una potrivită ție, o bicicletă presupune atenție și responsabilitate. Dacă nu înțelegi cum funcționează și nu ai grijă de ea, te va lăsa când ai nevoie mai multă, pentru că atunci o vei solicita mai tare. Ajunsă într-o stare deplorabilă, te va răni, poate chiar foarte grav. Dacă nu o neglijezi însă, și nu e deloc dificilă mentenanța, nu vei avea probleme majore ci doar momente de neuitat.
(Page 1 of 1, totaling 1 entries)