Avand in vedere ca mai nou domnisoara Dot este foarte ocupata, si nu prea are inspiratie, s-a hotarat sa reia un post de pe vremea cand inca era snowflake. E unul din posturile mele preferate, si inca consider ca nu s-a bucurat de suficienta popularitate. So, enjoy the tale
Pentru a doua oara intr-un timp relativ scurt am citit un blog
lung pe o tema amuzanta (cel putin), asa ca la ora 4 - scuze 5
dimineatza, stand si fumand o tigara intr-o bucatarie care nu e a mea,
pe o stare de insomnie pe care nu o recunosc ca fiind a mea, m-a lovit
inspiratia, sau mai bine zis mi-am adus aminte de "copilarie" (a se
citi adolescenta).
Tanara fiind, si neexperimentata (am auzit azi
ca cica acum as avea multa experienta ) in multe domenii, am patit
destul de multe faze penibile. Blogul care m-a marcat pe mine astazi
avea spre sfarsit urmatoarea fraza " poate ca daca n-ar fi fost atat de
stupida sa se lase infranta de cacaturile astea, da, poate ca as fi
fost cu ea...", iar eu zic POATE!!! pentru ca in afara de cacaturile
astea cum le zice el (o sa se inteleaga mai incolo despre ce e vb) se
intampla si alte chestii...
Si revenind la fazele penibile de la
care am plecat...trebuie sa recunosc ca una dintre cele mai tari faze
pe care le-am trait a fost cand eram in clasa a 12-a, si stateam in
chirie la o babutza (cat de penibil ) ) si imi placea mie mult de un
gagiu, sa-i zicem Mr. X . Si intr-o zi cand babutza era plecata, m-am
dat eu ranita si l-am chemat pe Mr. X la mine. Omu a venit pregatit
(chit ca era ora 8 jumate dimineatza ) ) : ulei de masaj cu un parfum
bine ales (patchouli - care cica are efect afrodiziac), un cd cu muzica
numa buna de romantism gata sa te bage in boala si mai tare, in nici un
caz sa te scoata... anyway... a ajuns Mr, si eu ca o gazda simtita ce
sunt, am facut o cafea (doar deh...era dimineatza ) am pus muzica
adusa de el...am intrat in atmosfera bla bla bla... ne-am pus noi pe
pat foarte romantic unu langa altul, mai ia tipu in brate, ma saruta
pasional, si eu ca o fata normala, dau sa ma intind...si atunci sa vezi
surpriza ) nu am calculat bine distanta intre capul meu si lada de la
pat, si sangvinica fiind (a se citi repezita) si am dat un cap de lada
aia de am stricat tot farmecul diminetii respectve ) cred ca am ras
cu el pe tema asta (+ inca cativa prieteni de-ai lui pe care a tinut
mortis sa-i anunte cat de penibila am fost ) ) aproximativ o
saptamana...am avut parte in dimineata aia de tot tacamul..ras cu pofta
(chiar daca de mine - se pare ca nu sunt prietenii mei care au o
afinitate pentru asta >:P) , romantism - cel putin pana la un anumit
punct - si cel mai important, un masaj pe cinste inclusiv la proaspatul
cucui )
Si ca sa nu se creada ca noi fetele prin penibil
intelegem doar faze care au legatura cu baietii...o alta faza
mega-penibila, se intampla prin luna aprilie anul trecut. Imi vine sa
rad si acum (sau sa plang ?!) de primul meu discurs tinut in public...
Mare prezentare mare, undeva la 150-200 de oameni, in Sala Mare de la
UVT (pentru cei care nu cunosc sala, are niste stalpi rounzi si mari pe
lateral, intre trepte si banci ), emotii cat pentru 300 de oameni, un
discurs de 5 minute, voce tremurata, discurs uitat, improvizat destul
de bine, comunicat cu o singura persoana din sala (pe altcineva nu am
vazut), boyfriend in sala, pantofi cu toc, trepte, ce sa mai reteta
unui dezastru perfect ... Incep in forta, ma pierd, ma fac ca ma
regasesc, termin in forta (strig tare persoana care urmeaza ) )
moment penibil de tacere, vine persoana, ma aplauda lumea din politete,
dau sa cobor treptele, si se intampla minunea : mi se agata tocul de
una din trepte si ma intind in toata splendoarea pe burta imi rup un
pantof, fac entorsa - si in ziua de azi ma doare glezna stanga daca imi
iau tocuri prea mari, ma fac rosie in obraji (desi cred ca ajunsesem pe
la mov...) dar am noroc (tin mana stanga ridicata in timp ce scriu -
pentru cine nu stie ce inseamna = ironie / gluma) : am picat in spatele
unui stalp, si nu m-a vazut decat jumatate din sala, incep sa rada, in
3 secunde deja radea toata sala, doar ca jumate din ei nu stiau de ce,
inca 15 secunde si stiau cu totii de ce se rade, eu nu mai simt nici
durere nici nimik, dar ma plang ca ma doare de mor ca sa mi se ierte
macar pe jumate ...plec acasa si o luna nu mai tin nici un discurs
intr-o sala care contine trepte...
In concluzie, daca ar fi fost sa fiu o persoana de genul fetei dintr-un blog care astazi se pare ca nu mai exista,
la cate faze jeee..nibile am patit ar insemna sa nu mai fac sex
niciodata, sa nu mai vorbesc niciodata in fata a mai mult de 5
persoane, sa nu mai mananc niciodata in public. De fapt cred ca ar
trebui sa stau inchisa in casa (cu obloanele trase, fireste, ca cine
stie cine ma vede...)
Si stau si ma gandesc eu la ora 6 dimineata,
daca ar fi sa fim toate perfecte...care ar fi diferanta ditre noi? Si
ce ar fi "ceva-ul" ala care il face pe EL sa ne iubeasca atat de mult?
De ce ne-am aminti peste ani? De ce am plange ore bune? Si de ce am
rade saptamani in sir cu prietenele (respectiv prietenii)? Eu una ma
bucur ca nu sunt perfecta, ca fac greseli flagrante, ca imi pocnesc
oasele, ca vorbesc urat uneori, ca beau bere, ca dansez ca o nebuna, ca
imi place sa cant desi stiu ca n-am voce, ca pic, ca ma lovesc, ma
chinui sa fiu perfecta si nu reusesc ...
Asa ca daca tot spui "
poate ca daca n-ar fi fost atat de stupida sa se lase infranta de
cacaturile astea, da, poate ca as fi fost cu ea...", ce mai astepti? Eu sunt
aici asa cum sunt, si ma bucur ca e asa...