Ce-mi place about noapte, îmi place să vad ploaia, de pe mal și să vad cum fulgerele luminează marea iar ploaia e acompaniată, mai intens sau mai sfios de muzică. Nu-mi dau seama dacă este de fapt invers dacă ploaia dansează în ritmul muzicii. În fața scenei un ring de dans gol......de la bar se văd stropii cum dansează oscilând de la alb-negru la culorile curcubeului. Din când în când alb din când în când negru, din când în când ROGVAIV.
În fața mea o limonadă cu mentă savurează și ea momentul. Muzica învinge furtuna și reprezentația continuă....După o mică pauză concertul se reia, atmosfera devine din ce în ce mai romantica....Ma Ka îndeamna iubiții să meargă la o plimbare pe plajă în ritm de jazz și cântă și cântă!
Ploaia revine din ce în ce mai abruptă iar picăturile se înclină să le ceară un autograf. Ma Ka zâmbeste celor din jur, prietenilor ei din trupă, ei îi zâmbesc înapoi. Totul se încheie brusc în momentul în care microfonul ramâne fară glas.
Ploaia se oprește si ea la fel de brusc!