Ante-scriptum: stati linistiti, ca nu ii rup picioarele! Desi si-o merita cu varf si-ndesat... Dar sa trecem peste. Poate o entorsa mica... Ma mai gandesc.
M-a inspirat bunul meu prieten cu entry-ul de mai jos si mi-a reamintit de o o teorie delicioasa, in care eu, personal, cred cu tarie.
Teoria respectiva e o teorie de viata si este foarte interesanta in sensul ca pune viata unui om in propriile sale maini, fara a elimina insa si elementul neprevazut, semnul de intrebare, punctele de suspensie... Daca vreti unii dintre voi, teoria asta dovedeste existenta unei forte mult mai puternice ca noi, pe care nu o putem intelege, dar care este perfect capabila sa controleze macar o particica mica a vietii noastre. Puteti sa ii spuneti Dumnezeu (sau Buddha, Allah, Mahomed etc), soarta, noroc/ghinion, destin etc. E la latitudinea voastra... Eu prefer sa nu ii zic in nici un fel, dar sa ii recunosc existenta si sa ii respect puterea. Dar despre asta intr-un episod viitor (probabil).
Se numeste "Teoria 90-10".
Ea zice in felul urmator: omul este responsabil direct de 90% din viata lui. Restul de 10% sunt incontrolabili.
Dezvoltand, asta inseamna ca fiecare dintre noi, prin alegerile pe care le luam, prin decizii si actiuni, ne croim singuri drumul prin viata (doamne, ce sec si folosit suna asta). Nimic nu e scris... nimic nu e batut in piatra sau scrijelit in stele sau mai stiu eu ce alta metafora simpatica ati vrea sa folositi. Drumul nu e facut. Fiecare dintre noi si-l sapa mergand inainte. Cu fiecare decizie, cu fiecare alegere, se merge inainte spre o directie pe care ne-o alegem singuri. Suntem complet responsabili de ceea ce ne dorim si ceea ce facem ca sa obtinem respectivul lucru.
Riscand sa fiu lapidat in piata centrala, spun ca mi se pare infantil si las sa consideri ca drumul in viata iti este scris dinainte. E o lipsa crunta de responsabilitate din partea oricui sa ridice din umeri si sa spuna "asa a fost sa fie", cand de fapt respectiva persoana a avut cel mai probabil situatia in mana si din pricina actiunilor sale s-a ajuns la un moment dat intr-un anumit punct. Ca paranteza, asta e ca o fata care spune ca si-a pierdut virginitatea, cand de fapt stie foarte bine unde si-a lasat-o... Dar am deviat de la subiect.
Bun, mai departe, partea a doua a teoriei zice in felul urmator: 10% din viata unui om reprezinta procentul nesigurantei si este complet incontrolabil. Abia aici sa va vad astia mai mici cu mainile pe sus si zambetele pe moace. Da, aici ati ajuns sa aveti dreptate. Intr-adevar, pentru astia 10% putem sa ridicam cu totii din umeri... Indiferent de restul de 90% si ce am facut "in cadrul" respectivului procent, ultimii 10 sunt total independenti de vointa noastra. Cei care dormiti cu biblia sub cap, puteti sa va faceti o cruce mare, sa va pupati icoanele si sa fiti multumitori pentru ca astia 10% va dau voua dreptate...sau nu, depinde de punctul de vedere...
Dar sunt numai 10%, asa ca gata cu propovaduirea, aici vorbesc eu.
Teoria asta isi dezvolta mai departe ideile si spune in felul urmator: in mod normal, daca iti doresti ceva, trebuie sa faci 90% din drumul pana a obtine acel lucru. Doar sa iti doresti e ca si cum te-ai masturba: e placut, dar ofera doar satisfactii de moment si asta numai cand esti singur acasa. Visatorii, somn usor, va trezim cand terminam de trait.
E, acei 90% pe care trebuie sa ii faci, de fapt reprezinta maximumul pe care il poti face. Reprezinta 90% din drum dar pentru ei trebuie sa dai 100% din tine. Si acolo te opresti. Si astepti... si acolo e randul altcuiva sa iti mai dea un impuls. Acolo, in mod normal, apar restul de 10% care te duc la rezultatul final! Toata lumea fericita, aplauze la scena deschisa, doua bis-uri si ma culc...
Asta descrisa mai sus e varianta simpla a aparitiei celor 10%. De fapt, in practica, ei pot aparea oriunde pe parcurs.
Pot aparea la inceput, cand de exemplu, esti promovat la job.
Pot aparea undeva mai pe la mijloc, cand ai un noroc nebanuit care te ajuta sa faci un salt inainte.
Cei 10% pot aparea oriunde, oricand.
Si astfel, Teoria 90-10 este completa. Si isi dovedeste aplicabilitatea.
Va multumesc pentru flori, pentru urari, pentru pupaturi...
Totusi... ati observat hiba? Ati bagat de seama unde se impute Teoria?
Pai... daca cei 10%... nu mai apar?
Va lasa cu gandul asta dar va spune sa nu disperati pentru ca astea sunt cazuri extreme, cel care
A fost, este si va fi
Al vostru, Andrei...
Ma inclin...