Cineva m-a întrebat cu ceva timp în urmă ce înseamnă pentru mine „acasă”. Am atins subiectul cu ceva timp în urmă și m-am gândit acum să mai detaliez un pic.
Pentru mine „acasă” nu mai înseamnă de mult timp un loc anume (sau mai multe). Nici nu știu când a încetat să mai fie sau de ce. Sau poate nici n-a fost vreodată, dar m-am prins eu prea târziu.
„Acasă” pentru mine e un sentiment asociat cu cineva. Persoane lângă și cu care mă comport natural, care mă fac să uit de griji și-mi dau puterea de a-mi rezolva problemele și alte sentimentalisme din'astea. De aceea „acasă” poate fi oriunde, oricând, și chiar a fost destulă prezența unei singure persoane pentru a mă face să mă simt acasă în locuri pe care de altfel de detestam. Însă m-am prins de treaba asta târziu de tot, cândva în ultimii ani.